Mirel Palada, despre candidatura lui Iohannis la NATO: „Forțează nota în privința candidaturii. E posibil să încerce să șantajeze NATO”

Mirel Palada, sociolog, a fost invitatul lui Marius Tucă într-o ediție transmisă live de Gândul. Acesta a vorbit despre candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă

Sociologul Mirel Palada a analizat cu atenție contextul și implicatiile candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO. Palada a prezentat o perspectivă critică, sugerând că această mișcare este neobișnuită și ridică întrebări cu privire la motivele din spatele ei.

În opinia lui Palada, această inițiativă pare să fie „o forțare de notă”, mai ales având în vedere contextul politic actual.

„Hai să facem un calcul rece să vedem care este motivul pentru care Klaus Iohannis și, mai ales toți băieții de la butoane din spatele lui forțează nota, pentru că este clar o forțare de notă.

Care este contextul? Îl avem pe vestitul olandez (Mark Rutte n.red) care este împotriva României, un „nemernic necruțător”, care și-a bătut joc de România nu știu cât timp și care, nu că a venit el să spună, ci au venit americanii să spună, pe urmă nemții, pe urmă francezii, pe urmă danezii, englezii. Deci, când ai nucleul compus din America, Anglia, Franța, Germania și Olanda, care și Olanda a avut mai mulți secretari general NATO pe parcursul istoriei de peste 70 de ani și vin și spun toate aceste țări care reprezintă de fapt, așa glumind, 130% din influența NATO, da? restul sunt „accesorii”, țările post-comuniste și toate celelalte mici… nu contează… Portugalia.. ce cuvânt are de spus Portugaria?

America contează, Anglia contează, Franța contează, Germania contează. Și când toți ăștia vin și spun noi îi vrem pe Mark Rutte, considerăm că cel mai potrivit… am căzut de acord, e gata, e închisă, e bătută în cuie. Acum, după ce e bătută în cuie, vine unu, în termeni geopolitici, deci nu am nimic cu Iohannis, nu vreau să-l jignesc ca să nu mai ia „Volga Neagră”, dar vine un „neica-nimeni” și zice vreau și eu la NATO!

În acest context geopolitic, întrebarea este: ori este pur și simplu lipsit de orice speranță, de orice capacitate. Atenție Iohannis nu este lipsit de simțul realității, este un joc, să-i zicem ceva mai elaborat, făcut de el împreună cu băieții din spatele lui pentru a șantaja cumva NATO. Ceea ce în sine e remarcabil. E o chestie de un tupeu nemaipomenit să crezi că poți șantaja după ce ai fost sluga, cârpa lipsită de orice fel de autonomie, executantul perfect, care nu a avut niciun cuvânt de spus, a zis tot ce i-au zis stăpânii lui și acum, dintr-o dată, îl vedem că „mârâie” la stăpâni. Hopa oare de ce?”, a declarat Mirel Palada.

Șantajul Turciei și al Ungariei

Sociologul a adus în discuție exemplele similare din Uniunea Europeană și NATO, unde țări precum Turcia și Ungaria au folosit în mod convenabil dreptul de veto pentru a-și promova interesele

„Avem un precedent, mai multe precedente în ultima perioadă, în cadrul instituțiilor, fie Uniunea Europeană, fie NATO, unde niște țări, mai mici sau mai mari, nu contează, au venit și s-au pus contra. Turcia s-a pus contra și la Norvegia, și la Suedia și s-a pus contra destul de lung. S-a pus vreun an de zile și a absolut la întâmplare… ce să vezi, au înflorit niște contracte convenabile… s-a întâmplat o chestie. Pe urmă a făcut și Ungaria același lucru cu NATO. Separat, Ungaria, în mod consecvent, de ceva timp, joacă acest rol de veto, de a se pune contra în Uniunea Europeană obținând niște beneficii.

A și enervat și-a luat niște amenzi la fondurile europene, dar a mai și dat, a mai și luat, a mai și primit ceva. Și atunci avem două exemple, cel puțin de țări care folosesc de manieră convenabilă vetoul pentru a juca „deasupra greutății lor”, a declarat Palada.

Nemulțumirea din „flancul Estic”

Sociologul a subliniat sentimentul de nemulțumire în creștere în țările est-europene față de modul în care sunt tratate de marile puteri, mai ales în contextul în care flancul estic al NATO a devenit de o importanță crucială după ce Putin a declanșat războiul în Ucraina.

„Asta este prima chestie care este de avut în vedere. A 2-a chestie este faptul că trebuie să ne gândim că totuși există un curent de opinie din ce în ce mai conturat în țările est-europene de o oarecare supărare la adresa felului în care sunt ignorate de către puterile mari.

Polonia e singura care a cam primit ceva. În rest n-a primit nimeni nimic. Nici România n-a primit.

E deja această supărare care deja a fost frazată la nivelul Bulgariei, care unu la mână pe persoană fizică, Bulgaria este supărată pe Olanda în general și pe Rutte în particular, pentru ce au făcut, România e de asemenea supărată pe Olanda și pe Rutte, dar nu și-a arătat supărarea, dar acum e posibil să aibă de-a face cu chestia asta.

Deci cu o componentă particulară Olanda și Rutte, „mama voastră ce ne-ați făcut? Hai că e rândul nostru să v-o tragem”… cu o supărare mai largă de genul „bă NATO a cam ignorat partea asta”, care uite că acuma este foarte importantă. Suntem în marginea Ucrainei, suntem în marginea Rusiei, „suntem marginea războiului și voi nu ne băgați în seamă. Tot între voi vi le împărțiți?, dar asta nu se reflectă la nivel de conducere”, a declarat sociologul Mirel Palada.

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”